Rozmarinul ofera protectie impotriva campurilor electromagnetice

In zilele noastre, telefonul mobil este folosit cu regularitate, atat de cei mari cat si de cei mici. Utilizarea telefoanelor mobile are avantajele sale, dar ne supune si unui anumit risc, datorita impactului negativ pe care il au campurile electromagnetice asupra noastra. Aceste efecte negative sunt reprezentate de tulburari de concentrare, de dureri de cap, de oboseala cronica si de o multime de alte tulburari pe care le-am prezentat anterior –  (aici – click). Cunoscand acestea, probabil, este un moment foarte bun sa aflam cum ne putem proteja impotriva campurilor electromagnetice. Tot ceea ce avem nevoie pentru a ne proteja este rozmarinul.

Cea mai importanta problema in aceasta poveste este faptul ca in cazul celor mici, luand in considerare configuratia craniului lor, exista o penetrare mult mai profunda a radiatiilor emise de telefoanele mobile, acestea putand cauza probleme mult mai mari in cazul lor. Unii experti sugereaza ca radiatiile telefonului mobil sunt mai periculoase decat fumatul.

Probleme cauzate de radiatiile telefonului mobil

• Tulburari ale somnului

• Depresie

• Nervozitate

• Disconfort

• Oboseala cronica

• Dureri de cap

• Palpitatii cardiace

VEZI CUM TE Protejeaza-te impotriva radiatiilor rozmarinul IN PAGINA URMATOARE>>>>>>

Medicamentele stupului – Iata cum poti vindeca rapid alergiile si racelile!

Numita “nectarul zeilor” de grecii antici, mierea este unul dintre cele mai apreciate alimente, nu numai pentru beneficiile pe care le ofera organismului nostru, ci si pentru gustul sau dulce. Cea mai sanatoasa miere este cea aflata in fagurele de miere.

Fagurele de miere este un produs al albinelor si este o sursa excelenta de compusi bioactivi si vitamina A. Te-ai gandit pana acum sa mesteci un fagure de miere? Expertii sunt de parere ca acesta are proprietatea de a ne curata dintii si gingiile, de a dezinfecta cavitatea bucala, precum si de a indeparta placa dentara.

Fagurele de miere este bogat in compusi utili frecvent intalniti in toate produsele apicole. Mesteca un fagure de miere pentru a imbunatati functionarea si cailor respiratorii. Din moment ce expertii in sanatate asociaza afectiunile cailor respiratorii cu tulburarile metabolice si cu deficientele nutritionale, putem presupune cu usurinta ca beneficiile oferite de acest produs de albine.

01

Care sunt beneficiile oferite de fagurele de miere?

#1. Ingrijirea pielii – Mierea contine potasiu, iar bacteriile nu pot supravietui in miere din cauza acestui ingredient. Mierea, direct din fagure, este utilizata pentru a trata cicatricile. Acest tip de miere este, de asemenea, utilizat ca o crema faciala hidratanta, ca masca si ca exfoliant pentru corp. Mierea din fagurele de miere este utilizata la tratarea mai multor infectii ale pielii.

#2. Enzime si vitamine – Fagurele de miere detine toti aminoacizii esentiali si toate vitaminele B, C, D si E necesare. Fagurele de miere detine o cantitate destul de mare de enzime puternice si esentiale.

#3. Pierderea in greutate – O conceptie gresita despre miere este aceea ca ingrasa. Mierea contribuie la eliminarea kilogramelor in plus, deoarece detine proprietati care stimuleaza metabolismul si care lupta impotriva grasimii.

#4. Beneficii generale si energie –  Mierea, mai ales bruta, nepreluratata, direct din fagurele de miere, are un efect mult mai pronuntat asupra organismului, datorita proprietatilor antibiotice pe care le detine. Mierea curata vasele sanguine si sprijina digestia. Mierea ii poate oferi unei persoane un impuls instantaneu de energie.

#5. Remedii – Mierea a fost folosita inca din cele mai vechi timpuri pentru a trata diferite afectiuni. In zilele noastre este utilizata pentru a calma durerile cauzate de artrita, piciorul de atlet, infectiile fungice, mahmureala, durerile in gat, insomnia, taieturile si arsurile.

Mierea din fagurele de miere este cea mai pura. Ingredientele sale includ apa, polen, fructoza, glucoza, acizi organici, proteine si enzime.

Fagurele de miere functioneaza uimitor atunci cand vine vorba de tratarea racelilor. Mesteca fagure de miere timp de 4-5 ore atunci cand esti racit. De fapt, pentru rezultate optime, acest tratament ar trebui sa dureze intreaga zi. Din moment ce aceasta terapie nu are efecte secundare o poti repeta si urmatoarea zi. De asemenea, este o modalitate eficienta prin care poti preveni infectiile sinusurilor care apar de obicei primavara si toamna.

Studiile au aratat ca persoanele care au mestecat fagure de miere in copilarie, pana la varsta de 16 ani, rareori se lupta cu afectiuni severe de santate in decursul vietii lor. Aceasta este o modalitate excelenta prin care iti poti consolida functia si imunitatea cailor respiratorii, oferind un efect care poate dura timp de patru ani de zile.

Este recomandata mestecarea fagurelui de miere in special in cazul persoanelor care se lupta cu parodontita, cu sangerarea gingiilor si cu rani la nivelul cavitatii bucale. Fagurele de miere face minuni atunci cand vine vorba de consolidarea gingiilor sau de indepartarea placii dentare.

Componenta majora a fagurelui de miere este ceara de albine, aceasta fiind utilizata ca suport structural. Ceara de albine nu are un continut nutritional, dar unii experti nutritionali sustin ca aceasta poate afisa usoare proprietati anti-inflamatorii. Indiferent, consumul de cantitati mari de ceara de albine poate incetini digestia si poate duce la constipatie. De aceea, este cel mai bine sa incepi cu mici cantitati si sa observi cum raspunde organismul tau.

Mesajele ascunse ale lui Michelangelo din Capela Sixtina

O carte publicata recent de restauratorul Silvio Goren a ridicat o multime de intrebari in ceea ce priveste activitatea lui Michelangelo si cu privire la mesajele ascunse din spatele picturilor sale din Capela Sixtina. Oare activitatea acestui geniu renascentist a fost o reactie impotriva puterii absolute detinuta de Biserica Catolica in timpul vietii sale? Oare exista posibilitatea ca Michelangelo sa transmita un mesaj prin munca sa, asa cum a facut-o si Leonardo da Vinci?

02

Silvio Goren, un profesor cu o diploma in Conservarea si Restaurarea Patrimoniului Cultural subliniaza faptul ca “Michelangelo a pictat Capela Sixtina in perioada secolului al XVI-lea, un moment in care religia si stiinta credeau ca detin adevarul absolut.”

Capela Sixtina, capela palatului papal din Vatican, a fost construita in timpul Papei Sixtus al VI-lea, de unde a primit si numele de “Capela Sixtina”. In mod curios, aceasta capela are aceleasi dimensiuni pe care le-a avut Templul lui Solomon, asa cum este acesta descris in Vechiul Testament. In timpul realizarii proiectelor sale, Michelangelo isi exercita activitatea fara ajutorul unor asistenti.

Michelangelo a terminat lucrarea sa de pe tavanul Capelei Sixtine intr-o perioada de patru ani, acesta incepand pictura de la est la vest si de la intrarea in Capela spre altarul acesteia. Sectiunea in care acesta l-a reprezentat pe Dumnezeu separand lumina de intuneric este locul pe care cercetatorii, istoricii si criticii de arta se lupta sa-l inteleaga, pe acesta si mesajul transmis de acest geniu prin lucrarea sa care ascunde o descriere precisa a creierului uman.

03

Oare de ce a tinut Michelangelo sa evidentieze intr-o asemenea masura gatul lui Dumnezeu? Aceasta intentie este evidenta si ne indreapta atentia catre o zona in care, sugereaza cercetatorii, acesta a lasat un mesaj ascuns. Cercetatorii afirma ca Michelangelo a acordat o atentie deosebita realizarii gatului uman, asa cum nu a facut-o in alte cazuri. Asa cum putem observa in imaginea de mai jos, intre liniile gatului lui Dumnezeu si creierul uman par a exista asemanari izbitoare. Coincidenta?

01

In cartea sa, Silvio Goren explica faptul ca, in centrul plafonului Capelei Sixtine, Michelangelo a pictat noua scene relatate in Cartea Genezei. Dintre acestea, regasim  crearea lui Adam, scena care ilustreaza  momentul in care Dumnezeu i-a acordat viata primului om. Potrivit investigatiilor profesorului Goren, descrierea si declaratia sa se bazeaza pe teoria lui Frank Lynn Meshberger publicata in anul 1990, unde ambii autori sunt de parere ca exista anumite mesaje ascunse in imaginile pictate de Michelangelo. Mantaua care acopera figura lui Dumnezeu reprezinta aproape perfect creierul uman, inclusiv arterele, glandele si nervii optici, toate acestea fiind privite dintr-o perspectiva laterala. Exista posibilitatea ca Michelangelo sa fii portretizat de fapt imaginea anatomica corecta a creierului uman, ascunzandu-l in spatele lui Dumnezeu?

Michelangelo Buonarroti a fost intr-adevar un geniu; el a fost sculptor si arhitect, dar cel mai important este ca el a fost anatomist, ceva ce a incercat din greu sa ascunda, pana in punctul in care si-a distrus aproape toate schitele sale anatomice si toate textele scrise. La 500 de ani de la creara acestei capodopere, suntem, probabil, cu un pas mai aproape de a descoperi mesajele ascunse de acest geniu in spatele picturilor din Capela Sixtina.

Cele ZECE beneficii ale busuiocului din perspectiva traditiei hinduse

Busuiocul este un simbol important in cardul acestei traditii si este venerat de multi dintre adeptii acesteia, atat dimineata cat si seara. Busuiocul este, de asemenea, un remediu eficient pentru o multime de afectiuni comune, iar hindusii nu ezita sa-l foloseasca atunci cand au nevoie de beneficiile sale.

Iata care sunt cele ZECE beneficii ale busuiocului din perspectiva traditiei hinduse:

#1. Putere de vindecare – Busuiocul detine numeroase proprietati de vindecare. Frunzele sunt un tonic nervos eficient si, de asemenea, au proprietatea de a contribui la imbunatatirea memoriei. Acestea promoveaza eliminara materiei catarale si a flegmei prezenta la nivelul tractului respirator. De asemenea, frunzele consolideaza sanatatea digestiva si induc transpiratia abundenta.

#2. Febra si raceala – Frunzele de busuioc sunt utilizate pentru tratarea mai multor tipuri de febra. In timpul sezonului ploios, atunci cand malaria si febra dengue isi fac simtita prezenta, din funzele de busuioc se prepara un ceai care actioneaza ca un mijloc de prevenire impotriva acestor boli. In cazurile de febra acuta se prepara un decoct de funze de busuioc fierte cu cardamon sub forma de pulbere intr-o jumatate de litru de apa la care se adauga lapte si zahar.

#3. Tusea – Busuiocul este un component important al multor tipuri de siropuri de tuse ayurvedice. Aceste siropuri contribuie la eliminarea mucusului in cazurile de bronsita si astm. De asemenea, simpla mestecare a frunzelor de busuioc duce la ameliorarea simptomelor de raceala si gripa.

#4. Durerea in gat – Apa fiarta cu frunze de busuioc poate fi o alegere perfecta in cazul durerilor in gat. Aceasta apa, de asemenea, poate fi folosita si ca o gargara.

#5. Tulburari respiratorii – Aceasta planta  este utila in tratamentul tulburarilor sistemului respirator. Un decoct de frunze, cu miere si ghimbir este un remediu eficient pentru bronsita, astm, gripa, tuse si raceala. Un decoct din frunze, cuisoare si sare de mare ofera, de asemenea, un real ajutor in caz de gripa sau de raceala.

#6. Pietre la rinichi – Busuiocul are un efect consolidant asupra rinichilor. In cazul pietrelor la rinichi sucul din frunze de busuioc si miere, daca este administrat regulat timp de 6 luni, contribuie la eliminarea acestora prin tractul urinar.

#7. Afectiuni cardiovasculare – Busuiocul are un efect benefic in cazul afectiunilor cardiace si in cazul slabiciunilor care rezulta din acestea. De asemenea, busuiocul reduce nivelul colesterolului rau din sange.

#8. Stres – Frunzele din busuioc sunt considerate a fi un “adaptogen” sau un agent anti-stres. Studiile recente au demonstrat ca frunzele de busuioc ofera o protectie semnificativa impotriva stresului. Chiar si persoanele perfect sanatoase pot mesteca 7-8 frunze de busuioc zilnic pentru a preveni aparitia stresului. Acestea purifica sangele si contribuie la prevenirea mai multor afectiuni comune.

#9. Afectiuni ale cavitatii bucale – Frunele au o eficienta destul de mare in tratamentul ulcerului si infectiilor cavitatii bucale. Cateva frunze de busuioc mestecate pot contribui la vindecareacestor afectiuni.

#10. Sanatatea dentara – Aceasta planta este extrem de utila in cazul problemelor dentare. Frunele sale, uscate la soare si macinate, pot fi utilizate in locul pastei de dinti. De asemenea, pot fi amestecate cu ulei de nuca de cocos pentru a prepara o pasta de dinti naturala. Aceasta pasta de dinti naturala este foarte utila in mentinerea sanatatii dintilor si gingiilor.

Originea bolilor – O veche legenda a indienilor Cherokee

Cu mult timp in urma, oamenii si animalele se intelegeau si traiau in pace si armonie. Aceste animale erau cu mult mai mari decat animalele din zilele noastre.

Apoi, a venit un moment in care noi, oamenii, ne-am uitat locul si am distrus aceasta armonie. Noi, oamenii, am inceput sa ne reproducem intr-un ritm alarmant si ne-am indreptat atentia catre productia de arme destinate uciderii animalelor: sulite, arcuri si sageti si capcane de toate tipurile. Am inceput sa vanam, nu doar pentru hrana, ci pentru pura noastra distractie.

Noi, oamenii, am ucis de asemenea multe animale din pura neglijenta, evitand sa ne oprim o clipa pentru a ne gandi la rezultatele actiunilor noastre. In timpul calatoriei noastre, nu am acordat atentie teritoriilor in care patrundem si astfel ca multe picioare mici si mari au fost zdrobite mortal sau mutilate.

Unii oamenii au mers atat de departe incat au inceput sa omoare animalele dintr-un sentiment de dezgust, indepartandu-se de la calea lor pentru a ucide un paianjen inofensiv. Era clar ca noi, oamenii, ne consideram a fi singurii care contam cu adevarat din intreaga creatie. Astfel, am continuat sa ocupam din ce in ce mai mult teritoriu pentru a ne construi orasele noastre, comportandu-ne ca si cand Pamantul nu mai are loc de nimeni altcineva in afara de noi.

Animalele au decis ca trebuie sa faca ceva in legatura cu aceasta problema umana. Ursii s-au intalnit separat de celelalte animale. Marele Urs Alb, prezidand consiliul a intrebat:

“ – Care este problema?

– Sunt acesti oameni; ne ucid fara discriminare.

– Cum ne ucid?

– Cu arcuri si sageti.

– Din ce sunt facute arcurile lor?

– Arcurile sunt facute din lemn de salcam si coarda arcului din intestinele noastre.”

Despre iubirea de sine din perspectiva Sfintilor Parinti

 Filautia (iubirea de sine) este privita de multi Parinti drept izvorul tuturor rautatilor sufletului, maica tutror patimilor si in primul rand a celor trei patimi de capetenie, din care se nasc toate celelalte: gastrimarghia, arghirofilia si chenodoxia. “Dupa toate semnele, din aceasta se nasc cele dintai trei ganduri patimase, care sunt si cele mai generale: lacomia pantecelui, al iubirii de arginii si al slavei desarte”.

Exista o forma de filautie virtuoasa, care tine de firea omului, amintita de Hristos atunci cand vorbeste desre cea dintai porunca: “sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” (Mt 19, 19; 22, 39; Lc 10, 27), si care consta in a te iubi pe tine ca faptura a lui Dumnezeu, creata dupa chipul Lui, a te iubi deci in Dumnezeu si a-L iubi pe Dumnezeu in tine. Filautia ca patima este o pervertire a acestei cuvenite iubiri de sine si consta, dimpotriva, in “amorul propriu”, in sensul negativ al acestui cuvant, adica in iubirea egoista de sine, iubirea eului cazut, instrainat de Dumnezeu si indreptat spre lumea materiala, ducand o viata cu totul trupeasca, si nu una spirituala. Pentru acest motiv din urma, filautia este in general definita ca iubire trupeasca sau iubire patimasa fata de trup si fata de “aplecarile lui pacatoase”.

Sfantul Maxim Marturisitorul descrie procesul care-l duce pe om de la uitarea lui Dumnezeu la iubirea de sine, iar de la iubrea de sine la patima: “Necunoasterea cauzei celei bune a lucrurilor (…) l-a instrainat pe om cu totul de cunostinta de Dumnezeu si l-a umplut de cunostinta patimasa a lucrurilr ce cad sub simturi. Impartasindu-se deci omul fara masura de aceasta numai prin simtire, asemenea dobitoacelor necunvantatoare, si afland prin experienta ca impartasirea de cele sensibile sustine firea lui trupeasca si vazuta, a parasit frumusetea dumnezeiasca menita sa alcatuiasca podoaba lui spirituala si a socotit zidirea vazuta drept Dumnezeu, indumnezeind-o datorita faptului ca e de trebuinta pentru sustinerea trupului; iar trupul propriu legat prin fire de zidirea luata drept Dumnezeu, l-a iubit cu toata puterea. Si asa, prin grija exclusiva fata de trup, a slujit cu toata sarguinta zidirii in loc de a-I sluji Ziditorului. Caci nu poate sluji cineva zidirii daca nu cultiva trupul, precum nu poate sluji lui Dumnezeu daca nu-si curateste sufletul prin virtuti. Deci, prin grija fata de trup omul savarsind slujirea cea stricacioasa si umplandu-se impotriva sa de iubirea trupeasca de sine, avea in sine intr-o lucrare neincetata placerea si durerea.”

Pentru ca omul nu are o realitate autentica decat in Dumnezeu, iubindu-se pe sine in afara lui Dumnezeu, el nici nu se poate iubi cu adevarat, ci doar se amageste. Sfantul Teofilact al Bulgariei spune ca “iubitor de sine este cel care nu se iubeste decat pe sine, iar cel ce se iubeste numai pe sine nu are cu adevarat dragoste de sine.”

Nu numai ca, iata, cel iubitor de sine nici nu se iubeste cu adevarat, ci, fara sa stie, el chiar se uraste. Asa cum spune Sfantul Maxim Marturisitorul, “se umple impotriva sa de iubirea trupeasca de sine”. Intr-adevar, negandu-L pe Dumnezeu prin iubirea exclusiva de sine, omul ajunge sa nege insasi esenta firii lui, renunta la menirea sa dumnezeiasca si se rupe de izvorul adevaratei sale vieti, infaptuind, asa cum am vazut deja,  adevarata sinucidere spirituala. “Cu adevarat lucru infricosator este – spune Sfantul Maxim – si dincolo de orice osanda a omori cu voia viata data noua de Dumnezeu prin darul Duhului Sfant, prin iubira fata de cele stricacioase”. Astfel, omul inceteaza de a mai lucra virtutile – care stau in legatura cu orientarea sa spre Dumnezeu – si lasa sa intre patimile, sfasieri si suferinte de tot felul. Prin iubirea de sine si patimilie pe care le aduce ea, “viata oamenilor, spune Sfantul Maxim, a devenit plina de suspine, (ei) cinstind pricinile care o pierd (…) datorita nestiintei (…), si cei ce sunt de aceeasi fire se mananca unii pe altii ca fiarele”.

“Vai, iubire de sine, a toate uratoare!”, striga laolalta Evagrie, Teodor al Edesei si Ioan Damaschin: uratoare de Dumnezeu, de sine si de aproapele.

Uitandu-L pe Dumnezeu prin iubirea de sine, omul nu-si mai poate iubi cu adevarat aproapele, caci nu mai vede temeiul acestei iubiri si nu mai intelege legatura transcedentala care-i uneste pe toti oamenii intre ei si deci si cu sine. Filautia, prin lipsa ei de ratiune (adica prin neperceperea Logosului, principiu unificator al celor departate, si in acelasi timp prin separarea de El), naste dezbinarea celor care se afla in unire. Astfel, filautia sta la obarsia “dezbinarii care domneste intre cei uniti prin fire”. Din pricina ei, “s-a taiat firea ce unica in nenumarate particele”, spune tot el, adaugand: “iubirea de sine ne-a rupt la inceput prin placere in chip inselator de Dumnezeu si unii de altii; (…) ea a taiat in multe parti firea cea una”. Rupandu-se de ceilalti, prin iubirea de sine, omul isi sfasie propriile madulare. Or, spune Sfantul Ioan Gura de Aur, “a-si sfasia madularele este lucrarea celui furios si nebun”.

 Nemaisesizand in aproapele realitatea lui profunda si incetand de a mai fi unit spiritual cu el, iubitorul de sine nu are parte de relatii autentice cu semenii sai. Astfel, intre el si ceilalti oameni se instaureaza relatii de suprafata, dominate de necunoastere si ignorare reciproca, insensibilitate, absenta comunicarii autentice, chiar si in situatiile de apropiere obiectiva, precum cele din cadrul familiei. Pentru cel iubitor de sine, ceilalti oameni inceteaza de a-i mai fi apropiati, frati ai sai, de vreme ce sunt fiii Aceluiasi Parinte si se impartasesc de o aceeasi fire, acestia devenindu-i niste straini si chiar mai rau: rivali si vrajmasi.

“Acolo unde exista iubire de Dumnezeu, nu mai este elin si iudeu, taiere imprejuri si netaiere imprejur, barbar si scit, rob ori liber, ci toate si intru toti Hristos” (Col. 3,11), “nu mai este parte barbateasca si parte femeiasca” (Gal. 3,28). Acolo insa unde domneste iubirea de sine, dimpotriva, nu vedem decat dezbinare, impotrivire, rivalitate, invidie, gelozie, cearta, dusmanie, agresivitate, manifestari care sun roade ale acestei patimi, ca si neputinta de a trai laolalta, nedreptatea, inselarea si exploatarea unora de catre altii, uciderile si razboaiele.

Filautia apare, astfel ca profund patogena pe multe planuri si este privita de Sfintii parinti, atat in ceea ce priveste natura, cat si efectele sale, ca semn al omului lipsit de minte si ca fiind ea insasi nerationala si cu totul nebuneasca.

Efectele ei patogene se datoreaza faptului ca ea insasi este o boala, care consta in folosirea impotriva firii a unei tendinte firesti a omului, si anume iubirea de sine virtuoasa, legata indisolubil de iubirea de Dumnezeu si de aproapele. Astfel, Sfantul Maxim scrie “(Prin iubirea de sine) inselatorul diavol l-a despartit pe om de Dumnezeu si pe noi intreolalta, facandu-ne…sa parasim cugetul drept si sa impartim in modul acesta firea”.

Fragment din cartea „Terapeutica Bolilor Spirituale”, de Jean-Claude Larchet, Editura Sophia

« Pagina precedentăPagina următoare »