Cultura noastra acorda o importanta foarte mare inteligentei, aceasta fiind privita ca fiind o trasatura destul de concreta. Din pacate, tot cultura noastra este cea care-i priveste pe oameni ca fiind sau nu destepti, dovada fiind faptul ca psihologii detin o multime de „teste” standardizate cu ajutorul carora pot masura intelectul unei persoane. IQ-ul, inteligenta generala, capacitatea cognitiva generala sau capacitatea generala mentala sunt toate folositoare pentru a defini ceea ce aceste teste reusesc sa masoare – aceasta fiind o testare a calificarilor matematice, a fluentei verbale si a vizualizarii spatiale.
Dar, dincolo de aceasta inteligenta, exista inteligenta acelui geniu muzical sau a lingvistului genial caruia domeniul matematicii ii da mari batai de cap. Modelul de inteligenta generala este definit de un spectru relativ ingust de aptitudini, ceea ce face ca aceasta perspectiva sa fie una foarte limitata in cazul in care ne gandim la acest aspect. Ce s-ar intampla daca inteligenta ar putea fi cuantificata intr-un mod mult mai real si calitativ?
Aceasta a fost directia spre care se indrepta Dr. Howard Gardner, psihologul si profesorul de neurostiinta de la Universitatea Harvard, in momentul in care a dezvoltat teoria Inteligentelor Multiple (MI), in anul 1983. Gardner a fost cel care a contestat stiintele cognitive care sustin faptul ca oamenii se nasc cu o capacitate cognitiva generala, inteligenta care poate fi masurata cu ajutorul unor teste alcatuite din intrebari scurte.
Spre deosebire de modelul de inteligenta generala, MI ne ofera o noua teorie, care sustine existenta unor opt tipuri diferite de inteligenta, fiecare dintre acestea reflectand un mod caracteristic de a interactiona cu lumea. Fiecare dintre noi posedam un amestec unic al acestor tipuri de inteligenta. Teoria Inteligentelor Multiple le descrie astfel:
1. Inteligenta spatiala
Capacitatea de a conceptualiza si de a manipula matrice spatiale la scara mare (de ex. un pilot de avion sau un marinar), sau mai multe forme in spatiu (de ex. un arhitect sau un jucator de sah).
2. Inteligenta corporal-kinestezica
Capacitatea de a-ti utiliza intregul corp, sau parti ale corpului, cu scopul de a rezolva probleme sau de a crea (de ex. un dansator).
3. Inteligenta muzicala
Sensibilitatea la ritm, tonuri, melodie si timbru. Aceasta inteligenta implica abilitatea de a canta vocal sau la instrumente muzicale si/sau de a compune muzica (de ex. un dirijor).
4. Inteligenta lingvistica
Sensibilitatea deosebita la sensul cuvintelor, la ordinea cuvintelor, la sunetul, ritmul si inflexiunile acestora defineste inteligenta lingvistica (de ex. un poet).
5. Inteligenta logico-matematica
Capacitatea de a conceptualiza relatiile logice dintre actiuni sau simboluri (de ex. un matematician sau un om de stiinta). Renumitul psiholog Jean Piaget a crezut ca studiaza diversa gama a inteligentelor, atunci cand, de fapt, acesta studia inteligenta logico-matematica.
6. Inteligenta interpersonala
Inteligenta interpersonala este definita de capacitatea de a interactiona eficient cu ceilalti. Sensibilitatea fata de starile de spirit, fata de sentimentele, temperamentele si motivatiile celorlalti caracterizeaza acest tip de inteligenta (de ex. un negociator).
7. Inteligenta intrapersonala
Inteligenta intrapersonala este definita ca fiind sensibilitatea fata de propriile sentimente, obiective si anxietati si de capacitatea de a planifica si actiona in concordanta cu trasaturile proprii. Acest tip de inteligenta nu este o caracteristica a anumitor cariere specifice. Mai degraba, acest tip de inteligenta este un obiectiv pentru fiecare dintre noi intr-o societate moderna extrem de complexa.
8. Inteligenta Naturalista
Inteligenta naturalista este definita de capacitatea de a face distinctii in lumea naturii, de exemplu, intre o planta si alta, sau intre un tip de nori si un altul (de ex. un taxonomist).
Este regretabil faptul ca teoria lui Gardner nu a fost mai pe larg acceptata in cercurile academice. Este si mai regretabil faptul ca teoria actuala sustine un tip de gandire “alb-negru”. Intre timp, incearca sa-i privesti pe cei din jurul tau prin prisma acestei teorii. Cu siguranta, concluziile te vor ajuta sa te cunosti pe tine si pe cei din jurul tau mult mai bine.
