0 Shares 765 Views

Cea mai impresionanta lectie de empatie

Emanoil Hociota Ian 12, 2015
0 766

• Femeia in spatele careia stai la coada magazinului alimentar si-a pierdut mama, dupa o lupta de noua ani cu cancerul.

• Seful tau tocmai a aflat ca sotia lui are o aventura.

• Chelnerul care lucreaza la cafenea pentru finantarea visului sau, tocmai a aflat ca manuscrisul pentru care a petrecut cinci ani pentru a-l scrie a fost respins de catre un alt editor.

• Baiatul care te ajuta la benzinarie tocmai a aflat ca sotia sa a pierdut copilul pe care-l asteptau.

Loading...

• Femeia care ti-a taiat calea in trafic tocmai i-a intentat divort sotului ei abuziv.

Astfel, sfatul lui John Watson rasuna din ce in ce mai clar, “Fii bun, pentru ca toti cei pe care ii intalnesti duc o lupta grea.”

Toata lumea duce o lupta grea!

Acesta este un scurt film produs de catre cei de la Clinica Cleveland, despre ceea ce trece prin mintea si prin inimile oamenilor intr-un spital. Probabil va fi nevoie sa-l urmaresti de doua sau de trei ori, dar cu siguranta intr-un final vei varsa niste lacrimi. Te rog, urmareste acest scurt film! Acest film este despre empatie, nu este doar despre spitale. Te rog, deschide-ti inima timp de patru minute. Cand ne deschidem inima, schimbam lumea.

De asemenea, iti recomandam sa urmaresti aceasta scurta prezentare a lui Tudor Chirila:

“…Tocilaru’ rezidential  versus baietasu’ de cartier. Poate ca ei nu o sa se intelaga niciodata. Dar, exista un “dar”. Cred ca daca si-ar cunoaste bine povestile, bine, bine de tot…si daca tocilarul rezidential ar sta putin de vorba cu baietasu’ de cartier, ar gasi niste puncte comune. Si poate, undeva, ar incepe sa se inteleaga.”

“…Daca iti cunosc povestile, pot sa-ti inteleg actiunile. Daca iti inteleg actiunile, motivatia lor, ma relaxez. Exemplu din trafic: … Eu, in fata la trecerea de pietoni, prima masina. Langa mine pe banda doi, alta masina. Claxoane din spate puternice si un politist in face cu mana de dupa trecerea de pietoni, era o intersectie: “Vino, vino, treci, treci, hai, hai!”. “Unde?!, zic. E rosu!”. Masinile treceau. “Hai, uita-te-n spate!”. Ma uit in spate: doi impingeau o masina pe care politistul incerca sa o ajute sa treaca in intersectie. Imi face semn si ma pun efectiv pe trecerea de pietoni, blocand oarecum sensul celor care veneau din partea cealalta. Se pune verde pentru aia, eu stateam ca mitcanu’ pe trecerea de pietoni, nu mai putea sa treaca nimeni. Trece unu’, zice: “Ba tarane, ba! Ba tarane, baa!”. El nu stia povesta mea. Eu nu stiam povestea lui, poate suprasaturat de mitocania din trafic din Bucuresti. Daca am fi avut timp sa putem sa ne spunem povestile, poate-ar fi zic “Ba, tarane, ba…”. – Tudor Chirila

Loading...

Most from this category