Buddha se afla sub un copac vorbind cu ucenicii sai, atunci cand un om a venit si l-a scupat pe fata. Buddha s-a sters si l-a intrebat pe omul nervos “Ce urmeaza? Ce vrei sa spui in continuare?”. Omul a fost surprins pentru ca el insusi nu se astepta niciodata ca atunci cand va scuipa pe cineva sa fie intrebat “Ce urmeaza?”. Nu a avut o asemenea experienta in trecut. El obisnuia sa-i insulte pe oameni, dar acestia deveneau furiosi si reactionau. Sau, daca acestia erau slabi, zambeau, in incercarea de a-i castiga simpatia. Dar Buddha nu se asemana cu niciuna dintre aceste doua categorii de oameni. Buddha nu s-a simtit nici jignit si nici nu a dat dovada de lasitate. Din partea sa nu a existat nici macar o singura reactie.
Cu toate acestea, ucenicii sai s-au enervat si au reactionat. Cel mai apropiat dintre ucenicii sai, Ananda, a spus “Este mult prea mult! Nu putem tolera una ca asta. Acest om trebuie sa fie pedepsit pentru gestul sau, altfel toata lumea va incepe sa faca lucruri de genul acesta!”.
Buddha i-a raspuns “Liniste! El nu m-a jignit, dar tu o faci. El este un strain. Probabil a auzit de la oameni ceva rau despre mine. Probabil a auzit despre mine ca sunt un ateu, un om periculos care incearca sa-i devieze pe oameni de la calea lor, un revolutionar, un ademenitor. Si astfel, el si-a format o idee gresita despre mine. El nu m-a scuipat pe mine, el a scuipat pe notiunea lui. El a scuipat ideea pe care si-a format-o despre mine, pentru ca acest om nu ma cunoaste deloc. Cum crezi ca ar putea acest om sa ma scuipe pe mine?”.
“Daca te vei gandi profund la cele intamplate”, a continuat Buddha, “el a scuipat pe propria sa minte. Eu nu fac parte din ea si pot spune ca acest om sarac are altceva de spus, deoarece acesta este un mod de a spune ceva. Scuipatul este un alt mod de a spune ceva. Exista momente in care simti ca limbajul este neputincios: in dragoste profunda, in furie intensa, in ura si in rugaciune. Exista momente intense in care limbajul este neputincios. In acele momente simti ca trebuie sa faci ceva. Cand esti furios si scuipi sau lovesti pe cineva, de fapt, comunici ceva. Pot sa-l inteleg. Cu siguranta avea ceva mult mai mult de spus, de aceea l-am intrebat “Ce urmeaza?”.
Omul era si mai nedumerit! Apoi, Buddha le-a spus ucenicilor sai: “Sunt mai jignit de voi, deoarece voi ma cunoasteti si ati trait ani de zile cu mine si in continuare reactionati.”
Nedumerit, confuz, omul s-a intors acasa. El nu a putut dormi toata noaptea. Cand vezi un Buddha, este dificil, imposibil sa dormi la fel cum o faceai inainte. Omul nostru era urmarit in mod constant de experienta avuta. Acesta nu-si putea explica ce s-a intamplat. Niciodata nu intalnise un astfel de om. Buddha i-a sfaramat toata mintea sa si tot trecutul sau.
In dimineata urmatoare acesta s-a intors. El s-a aruncat la picioarele lui Buddha, iar acesta l-a intrebat: “Ce urmeaza? Acest gest, de asemenea, este un fel de a spune ceva ce nu poate fi spus in cuvinte. Atunci cand vii si-mi atingi picioarele, spui ceva ce nu se poate spune de obicei, deoarece cuvintele sunt mult prea sarace. Apoi, Buddha i-a spus ucenicului sau Ananda: “Uite, Ananda, acest om se afla din nou aici, incercand sa spuna ceva. Acesta este un om al emotiilor profunde.”
Omul s-a uitat la Buddha si i-a spus: “Iarta-ma pentru ceea ce am facut ieri.”
Buddha i-a raspuns: “Sa te iert? Dar eu nu sunt acelasi om pe care l-ai scuipat ieri. Fluviul Gange curge mai departe, el nu este acelasi Gange de ieri. Fiecare om este un rau. Omul pe care l-ai scuipat ieri nu mai este aici. Arat ca cel pe care l-ai scuipat ieri, dar nu sunt acelasi, deoarece multe s-au intamplat in aceste ore! Raul a curs atat de mult. Asa ca, eu nu te pot ierta, deoarece nu ti-am purtat niciodata ranchiuna.
“Tu, de asemenea, esti un om diferit de cel care m-a scuipat ieri. Vad ca nu mai esti acelasi om care a venit ieri aici, deoarece acel om era suparat si furios, pe cand tu, ai venit sa te inchini la picioarele mele. Cum sa fii tu oare acelasi om? Nu esti acelasi om, asa ca haide sa uitam de cele intamplate. Aceste doua persoane, omul scuipat si omul care a scuipa nu mai exista. Vino mai aproape. Sa vorbim despre altceva.”