Sfintele Pasti – Simbolistica si ritualuri in Saptamana Patimilor

1574

Aceasta sarbatoare este considerata de catre multi cea mai importanta din viata unui crestin, iar atunci cand este privita prin prisma miracolului si al minunii ce o inconjoara, atunci putem spune cu  certitudine acest lucru. Mai mult decat atat, aceasta sarbatoare apartine primaverii, un anotimp al purificarii sufletesti, al renasterii si al innoirii. Acesta este momentul in care intreaga familie, cu mic, cu mare participa la pregatirile traditionale ce includ mesele festive, in meniul carora se afla la loc de cinste borsul de miel, drobul, stufatul de miel, friptura, mamaliguta, cozonacul, placinta, pasca si vinul rosu. 

Ritualul deja impamantenit al vopsitului oualor rosii este unul din prilejurile de reuniune a celor dragi, cand se lasa deoparte grijile cotidiene si gandurile se indreapta spre fapte bune, bucurii si impliniri. Cand toate acestea se intamplau in anii copilariei, la tara, mi-aduc aminte ca bunica si noi, toti nepotii, cantam colinde de Florii si Paste, desi poate putini stiu ca ele exista.

Ouale rosii

Simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea Sa din morti.
Oul, el insusi purtator de viata, este simbolul regenerarii, al purificarii si al vesniciei.
De aceea, cand se sparg ouale prin ciocnire, se spune: ”Hristos a Inviat!”, ”Adevarat a Inviat!”, iar in perioada Pastelui, crestinii folosesc aceste cuvinte, drept salut.
Culoarea rosie a oualor simbolizeaza sangele lui Iisus.

In traditiile populare, exista o multime de legende despre ouale rosii. Se spune ca la rastignirea lui Hristos, Sfanta Maria a pus un cos de oua sub cruce, ca sa-i imbuneze pe soldati. Stand la picioarele Domnului, acestea au fost inrosite de sangele Lui. O alta legenda povesteste ca o precupeata care vindea oua in piata, la aflarea vestii Invierii lui Iisus a zis:”Cand ouale astea se vor inrosi, atunci voi crede!”. Si ouale s-au inrosit! Exista credinta ca cei care ciocnesc oua se vor intalni pe lumea cealalta.

Pasca

Pasca este un fel de cozonac cu branza care se coace o singura data pe an, de Pasti. Are forma rotunda pentru ca, se zice, scutecele lui Hristos au fost rotunde, o cruce la mijloc si aluat impletit pe margini. Legenda spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit la un om foarte primitor. Cand sa plece, acesta le-a pus in traista paine pentru drum, fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele (era vorba despre Pesah, pastele evreilor, cand acestia sarbatoresc eliberarea din robia egipteana), Hristos le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand, apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci, fac femeile pasca.

Mielul

Il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul 17. Ulterior, mielul fript a devenit felul principal al mesei de Paste.

Tot ca simboluri ale Pastelui mai sunt cunoscute: crucea, lumanarea de Inviere, iepurasul.

Crucea

Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Imparatul Constantin a declarat-o in cadrul Consiliului de la Niceea simbol al crestinatatii, inca din anul 325 d.H.

Lumanarea de inviere

In noaptea Invierii, fiecare participant la slujba trebuie sa aiba cu el o lumanare pe care o aprinde si o tine aprinsa tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumanarea aprinsa acasa. Se spune ca se aduce lumina Invierii sau vestea miracolului. Lumanarea se pastreaza tot timpul anului, aprinzandu-se ori de cate ori se abate vreo nenorocire asupra familiei, membrii acesteia fiind astfel calauziti de lumina.

Iepurasul

Se presupune ca acest simbol pascal isi are originea in credintele precrestine ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului, ca simbol al Pastelui, a avut loc in Germania, fiind mentionat in scrieri in jurul anului 1500. Si tot in Germania, la inceputul secolului 17, au aparut primii iepurasi comestibili, facuti din aluat si zahar. Emigrantii germani au dus si in America traditia iepurasului de Paste care ofera oua vopsite copiilor cuminti.

Data pascala

Calculul datei pascale se bazeaza pe trei norme, asupra carora s-a convenit in 325, la Conciliul de la Niceea si anume:

#1. Pastele se serbeaza intotdeauna duminica.

#2. Aceasta duminica este prima de dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.

#3. Daca aceasta data coincide cu Pastele evreiesc, se mai amana o duminica.

Ritualuri ce preced Invierea

Saptamana ce precede Sfintele Pasti se numeste saptamana patimilor sau saptamana mare. Aceste sapte zile sunt menite sa pregateasca binecredinciosii pentru Inviere si sunt rememorate suferintele lui Iisus Hristos din ultima perioada a vietii Sale pamantesti.

Ce se intampla insa in fiecare zi din Saptamana Patimilor?

Luni si marti:

Sunt zile pregatitoare a tuturor credinciosilor pentru intelegerea sensului venirii lui Hristos in lume,a patimilor si a mortii Sale. La Denii,in aceste doua zile se citesc psalmi si pilde.

Miercuri

Este ziua in care, pentru 30 de bani de argint, Iuda L-a vandut pe Iisus fariseilor.

Joia mare

In aceasta zi sunt praznuite: spalarea picioarelor apostolilor de catre Iisus, Cina cea de Taina la care Hristos a prefigurat jertfa Sa prin frangerea painii si prin oferirea vinului (Eucharistia, Taina Impartasaniei), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre soldati. In aceasta seara are loc in fiecare biserica, Denia celor 12 Evanghelii, cand sunt citite patimile lui Iisus.

Vineri

Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si hulit de oameni, fiind obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota. Este ziua in care a fost rastignit pe cruce, intre doi talhari si a murit. In vinerea mare se slujeste doar Prohodul, nu se mai slujeste Sfanta Liturghie. La sfarsitul acestei slujbe biserica se inconjoara cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase pe care se afla imprimata icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort a lui Hristos.

Sambata spre duminica

La miezul noptii, incepe slujba Invierii Domnului. Preotul da credinciosilor vestea Invierii lui Hristos, aprinzand in mod simbolic lumanarile lor de la lumanarea cu care iese din altar.

aptamana Mare este precum o scara cu sase trepte, pe care urcam spre Inviere. Se inaspreste postul, pe cat este in putinta fiecaruia, pregatind trupul si sufletul. Pentru cei care nu au putut din diverse motive sa tina tot postul, o pot face macar acum, in aceste ultime, dar cele mai importante zile. Pentru ca, dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, ”bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea, ca si peste cel care a venit din ceasul intai la Hristos”.

Sursa