(Studiu) Stima de sine scazuta si materialismul merg mana in mana!

1222

Cercetatorii au descoperit ca intre stima de sine scazuta si materialism nu exista doar o corelatie, ci, de asemenea, intre cele  doua exista o relatie foarte puternica de cauzalitate in care stima de sine scazuta poate creste materialismul si pe de alta parte, materialismul poate crea, de asemenea, stima de sine scazuta. Cercetatorii, de asemenea, au constatat ca pe masura ce stima de sine creste, materialismul scade. Studiul a fost axat in principal asupra modului in care aceasta relatie afecteaza copiii  si adolescentii. Lan Nguyen Chaplin e la Universitatea din Ilinois si Deborah Roedder John de la Universitatea din Minesota au constatat ca un simplu gest de a ridica stima de sine contribuie la o scadere drastica a materialismului,  care ofera o modalitate de a face fata nesigurantelor interioare.

“Pana in momentul in care copiii ating adolescenta timpurie si experimenteaza o scadere a stimei de sine, scena este pregatita pentru utilizarea bunurilor materiale ca o strategie de adapare pentru sentimentele de stima de sine scazuta”, concluzioneaza cercetatorii in studiul care a aparut in paginile Revistei de Analiza a Comportmentului Consumatorului.

Paradoxul pe care astfel de rezultate resusesc sa-l scoata la suprafata, este ca aceasta mentalitate de consum este foarte buna dintr-o perspectiva economica, dar foarte periculoasa dintr-o perspectiva individuala. Pe termen scurt, este bine pentru economie atunci cand tinerii cred ca ar trebui sa-si cumpere o pereche noua de incaltaminte in fiecare luna, de exemplu. Cu toate acestea, costul ascuns este mult mai mare decat suma de bani platita pentru acea pereche de incaltaminte.  Exista costuri in ceea ce priveste propria lor fericire, atunci cand oamenii cred ca valoarea lor este extrinseca. Exista, de asemenea, costurile de mediu asociate cu materialismul pe scara larga.

In cartea “Secretele Fericirii”, Richard Layard expune un paradox aflat in centrul vietii noastre. Cei mai multi dintre noi vrem mai multe venituri astfel incat sa putem consuma mai mult. Cu toate acestea, in timp ce o societate devine mai bogata, aceasta nu devine mai fericita. De fapt, societatile evoluate au rate de criminalitate, de depresie si de alcoolism mult mai mari decat acum cincizeci de ani. Acest paradox este valabil pentru Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Europa Continentala si Japonia.

Din punct de vedere statistic oamenii au mult mai multe bunuri in vietile lor decat aveau in urma cu cincizeci de ani, dar sunt mult mai putin fericiti in mai multe domenii cheie. Exista, de asemenea, costul considerabil a ceea ce cauzeaza aceasta mentalitate mediului inconjurator. Noi nu stim inca care este taxa definitiva pe care o platim si pe care o vor plati generatiile viitoare in ceea ce priveste calitatea vietii si a fericirii. Ceea ce foarte multi oameni nu inteleg este ca, daca vrei sa salvam mediul intr-o anumita masura, trebuie sa cumparam si sa consumam mai putin. Nu avem nevoie de atat de multa apa imbuteliata, de exemplu. Studiile au aratat ca nu este cu mult mai pura in comparatie cu apa de la robinet si nici nu lasa munti intregi de sticle de plastic in urma sa. De asemenea, se iroseste o cantitate foarte mare de energie si de resurse pentru producerea acelor sticle si pentru producerea unui numar urias de multe alte obiecte de care credem ca depinde fericirea noastra.