44. Acceptarea
Una din lecţiile cele mai dificile din viaţă este să înveţi să accepţi lucrurile aşa cum sunt. Cât de multă energie pierdem încercând să ne dorim să fi îndepărtat inevitabilul! “” Dacă nu s-ar fi întâmplat asta!” “Dacă aş fi putut să ajung la timp!” Toţi aceştia “dacă” şi “ar fi putut fi” din viaţă ne împiedică să ne confruntăm în mod realist cu ceea ce se petrece. Acceptarea vine din cunoaşterea faptului că realitatea rezidă în noi înşine şi că tot restul este un vis. Acceptarea acestei unice realităţi face că tot restul să fie acceptabil. În loc să înveţi să te pui de acord cu o mie şi una de provocări individuale, fă efortul suprem de a-l accepta necondiţionat pe Dumnezeu în inia ta. Acceptă tot ceea ce vine în viaţă ca venind numai de la El.
Afirmaţie
Accept cu imparţialitate calmă tot ceea ce-mi aduce viaţa. Liber în inima mea, nu sunt condiţionat de nici o circumstanţă exterioară.
Rugăciune
Aruncă lumina Ta, care destramă iluziile, asupra cotloanelor ascunse ale sentimentelor din inima mea, să nu-mi rămână pe undeva, fără să-mi dau seama, un loc în care să nu Te accept. Dacă greşesc, întăreşte-mă să-Ţi accept disciplina, căci doar în voia Ta stă fericirea pe care o caut!
