48. Recunoştinţa
Recunoştinţa este modul de a oferi înapoi energie pentru energia primită. Numai hoţul ia fără să plătească pentru ceea ce primeşte. Iar cel care acceptă un gest de bunăvoinţă fără să răspundă cu recunoştinţă, ca şi cum gestul de recunoştinţă ar fi reprezentat un drept care i se cuvenea, îl înjoseşte şi pe cel care oferă şi pe el însuşi. Îl înjoseşte pe cel care oferă deoarece lipsa lui de recunoştinţă insinuează faptul că gestul de bunăvoinţă a fost determinat de motive egoiste; şi se înjoseşte pe sine însuşi deoarece, neoferind ceva la rândul lui, întrerupe cercul creativităţii, în lipsa căruia fluxul de prosperitate, atât materială cât şi spirituală, este blocat. Nu accepta nimic înlăuntrul tău, pentru tine însuţi, ci oferă totul lui Dumnezeu. Nu te lasa cumpărat prin gesturile de bunăvoinţă ale celorlalţi. Fii recunoscător, mai presus de toate, în sufletul tău, binecuvântându-i sau rugându-te pentru ei. Arată-ţi recunoştinţa în primul rând faţă de Dumnezeu, deoarece numai de la El vin toate binecuvântările adevărate.
Afirmaţie
Îi aduc mulţumiri, celui care oferă, pentru fiecare dar şi Celui Preamărit, Care oferă şi Care Se află în spatele tuturor lucrurilor pe care le primesc. Recunoştinţa mea se înalţă cu slăvirea devotamentului către tronul Omniprezentei.
Rugăciune
Îţi mulţumesc, Ţie, Doamne, Dumnezeule, pentru toate lucrurile cu care m-ai binecuvântat. Şi, mai presus de orice, Îţi mulţumesc Ţie pentru dragostea Ta!
